Observand reactiile diferite ale mai multor persoane la acelasi eveniment putem constata cu usurinta ca noi, oamenii, nu reactionam la evenimentele in sine, ci la semnificatia acestora pe care o construim in interiorul psihicului nostru cu ajutorul limbajului. Iata un exemplu edificator: sotul ii aduce sotiei un buchet de flori, semn al pretuirii, dragostei si respectului pe care le simte pentru ea. Sotia are o reactie neasteptata, se infurie. De ce? Pentru ca in discursul sau interior si-a spus ca florile pe care sotul i le-a oferit sunt dovada faptului ca el o inseala si ca doreste sa isi rascumpere vina.
Nu exista niciun dubiu: felul in care gandim are un impact puternic asupra raspunsului nostru emotional si comportamental.
Cu totii avem modele de gandire pe care le folosim in mod automat. Acestea sunt ca niste softuri care ruleaza in fundalul mintii noastre, influentandu-ne modul de a vorbi, simti si actiona, fara sa le constientizam. Ele ne insotesc ani intregi, multe dintre ele aparand in copilarie si ramanand pentru totdeauna. Fiind atat de familiare, nici nu le luam in seama. Unele sunt benefice (“pune-ti intotdeauna centura de siguranta”) in timp ce altele sunt distorsionate si nerealiste si pot cauza stres, anxietate, depresie etc.
Mintea noastra este capabila sa produca o mare varietate de discursuri interioare: atat negative, cat si pozitive, atat irationale, cat si rationale. Se pune intrebarea de ce oamenii nu isi folosesc in permanenta un stil de gandire optim care sa le imbunatateasca viata? Pentru ca se pare ca toti oamenii, indiferent de rasa, nivel de inteligenta sau educatie, au o predispozitie catre a gandi irational si majoritatea nu au fost invatati sa isi aleaga alte modele de gandire. Intram inca de la nastere in posesia celui mai complicat mecanism din lume, creierul, fara a avea vreun manual de utilizare sau a urma vreun curs de intrebuintare optima a sa.
Trebuie sa retinem ca fiecare dintre noi, exact acum sau in orice moment din viitor, in orice imprejurare a vietii, isi poate optimiza discursul interior, alegand cum sa gandeasca si inlocuind gandirea negativa cu una de factura pozitiva.
Persoanele cu discurs interior negativ sunt regasite in randul pesimistilor. Negativismul gandirii lor este proiectat asupra propriei persoane, asupra altor persoane din jur, asupra vietii intregi si a viitorului. Acestea se focalizeaza asupra lucrurilor care nu merg bine si asupra limitarilor. Exista si o parte avantajoasa a gandirii negative, ea fiind data de valoarea sa de avertisment asupra primejdiilor iminente. Insa gandirea negativa poate fi foarte distructiva, intrucat individul merge pe calea in care anticipeaza esecul actiunilor sale, foloseste nereusitele pentru a confirma perspectiva pesimista, se focalizeaza asupra problemelor si necazurilor vietii, sfarsind prin a se simti nefericit.
Cu totii gandim negativ din cand in cand, atunci cand trecem printr-o suparare, depresie sau traim un sentiment de vinovatie. Adesea ne plangem, folosim expresii de tip negativ “nu se poate”, “nu e voie”. Devenim irationali, ne indreptam furia asupra unor oameni care nu au de a face cu motivul furiei si nici cu solutia ei.
In contrast, oamenii cu gandire pozitiva sunt increzatori si plini de speranta, au o gandire constructiva si productiva. Cand evalueaza o situatie se concentreaza asupra laturii luminoase, gandesc in termeni de victorie si succes, se vad pe ei insisi buni, afectuosi, productivi, competenti si meritand sa se bucure de darurile vietii. Se concentreaza asupra valorii din ei insisi, din ceilalti si din lume, se preocupa de felul in care lucrurile pot fi facute si chiar fac ca ele sa se intample. Abordeaza viata cu atitudinea “pot face” si “voi face”.
In timp, drept urmare a constientizarii dezavantajelor gandirii negative, s-a impus moto-ul “Gandeste pozitiv!”. Este bine insa sa retinem faptul ca exista nuante diverse ale gandirii pozitive. Adesea oamenii folosesc in mod eronat gandirea pozitiva drept o forma de a suprima gandirea negativa sau ca expresie a dorintelor lor, scapand din vedere realitatea. A gandi pozitiv nu inseamna sa ignori datele realitatii, ci sa le admiti si sa te orientezi spre cele mai bune solutii. De exemplu, in momentul in care iti pierzi locul de munca, nu este recomandabil sa te limitezi la a “gandi pozitiv”, repetandu-ti ca imediat vei fi cautat de catre un angajator care are nevoie de o persoana cu experienta ta. Este in schimb recomandabil sa iei in considerare datele realitatii si sa desfasori rationamente de factura pozitiva, orientate spre rezolvarea problemei, intrebandu-te: Care este cea mai buna cale pentru rezolvarea acestui lucru? Care este cea mai buna solutie? Care este prioritatea numarul unu in clipa asta? Care este ocazia cea mai buna de care ma pot folosi in acest moment? Vom accepta ceea ce nu putem controla si vom maximiza ceea ce depinde de noi, fiind constienti de faptul ca in fiecare moment avem posibilitatea de a alege constient cum vrem sa ne traim viata.
Pentru a ne evidentia calitatea stilului propriu de gandire putem sa ne adresam unui psihoterapeut care ne va ajuta sa ne identificam modelele de gandire negativa si disfunctionale, distorsiunile cognitive devenite obisnuinte in stilul nostru de gandire si, prin tehnici specifice de restructurare cognitiva, ne vor asista intr-un intreg proces in cadrul caruia vom invata cum sa inlocuim aceste tipare cognitive cu alte modele rationale.


Psiholog - Psihoterapeut
Maria Mihoc
www.psiholog-bacau.net

Maria Mihoc