|
Chiar dacă facem parte din categoria celor care cred că ploaia râde cu lacrimi de fericire, o săptămâna de umezeală, frig şi vânt sunt de ajuns să ne înece corăbiile. Sau cel puţin aşa ni se pare. Iar tristetea se poate transforma uneori într-o adevărată depresie, daca nu ştim când să cerem ajutor.
|
|
|
|
|
Melancolia, starea proastă sau moralul la pământ, ziceţi-le cum vreţi, dacă apar de cum debutează zilele mohorâte şi nu încetează decât la înmuguritul copacilor, fără nicio altă cauză (divorţ, deces, examene pierdute), sunt semne care anunţă instalarea depresiei sezoniere.
Simptomele sunt cele ale unei depresii obişnuite: tristeţe marcată, mai ales seara, pierderea interesului pentru orice activitate, nervozitate, probleme ale somnului, pierderea sau, din contră, creşterea în greutate. Ceea ce este însă specific depresiei autumnale este dormitul îndelungat şi bulimia, adică tendinţa de a mânca încontinuu, mai ales dulciuri. Nu căutati însă în frigider rezolvarea problemelor voastre.
Cauzele depresiei sezoniere
Savanţii încă încearcă să elucideze motivul apariţiei acestei boli, care deseori ne împiedică să ne îndeplinim sarcinile de serviciu sau chiar să ne păstrăm relaţiile personale. Este totuşi indiscutabil rolul jucat de diminuarea luminii solare în anotimpul rece care se pare că influenţează cantitatea de serotonină (hormonul fericirii) produsă de creier. Şi ereditatea e blamată, cei care au avut rude care s-au luptat cu depresia fiind, la rândul lor, mult mai susceptibili de a vedea partea goala a paharului.
Cum uităm de tristete
Tratamentul depresiei sezoniere constă în psihoterapie, efectuată de un specialist, asociată cu medicamente antidepresive, dacă nu reuşim să dormim sau plângem încontinuu din orice. Dar poate cel mai eficient tratament este fototerapia, care constă în expunerea la lumină, în cabinete special amenajate.
Câteva şedinţe, a căror durată variază între o jumătate de oră şi o oră sunt de ajuns pentru a transforma melancolia zilnică în amintire. Înainte de a intra în cercul vicios al somniferelor şi antidepresivelor, apelaţi şi la puterea tămăduitoare a plantelor. Un ceai de tei sau soc, îndulcit cu miere, seara, la culcare şi două pastile de passiflora sau valeriană de-a lungul zilei întrerup şirul nesfârşitelor neplăceri.
Vântul, cu bune şi rele
Vântul joacă un rol important în schimbările bruşte de temperatură. Fie că vine din vest, încărcat de umiditatea oceanică, fie din sud, când aduce căldura sahariană, sau aduce iarna gerul muşcător din Siberia, vantul forţează organismul să reaţtioneze în funcţie de capacitatea lui de adaptare. Mai greu de suportat este cel fierbinte şi uscat, încărcat de ioni pozitivi, care duce la creşterea concentraţiei de cortizol din sânge, efect periculos mai ales pentru bolnavii de inima cărora le provoacă palpitaţii şi dureri puternice de cap.
Câte-un pic, pic, pic…
Ploaia este o binecuvantare pentru persoanele alergice deoarece, sub presiunea picăturilor de apă, polenul plantelor râmâne fixat pe pământ, nemaiputând fi inhalat. Însă, pentru bolnavii de artroză sau reumatism cronic, umiditatea este o calamitate, deoarece activează focarele latente ale infecţiilor. Rezultatul: dureri continue, deplasare greoaie, ca să nu zicem chiar imposibilă. În plus, umiditatea ne face plămânii mult mai sensibili în faţa atacului viruşurilor, iar bronşitele, sinuzitele sau chiar pneumoniile par că nu se mai sfârşesc.
Soluţia este călirea organismului
Cea mai simplă metodă de creştere a capacităţii de apărare în faţa bolilor o reprezintă călirea organismului. Cum? Simplu - făcând regulat sport! Şi asta indiferent de vârstă. Îmbracă-te lejer, începem cu scurte plimbări urmate, la sfârşitul zilei, de duşuri cu apă din ce în ce mai puţin caldă.
Duşul care ne căleste organismul nu trebuie însă niciodată să ne producă frisoane. În plus, 10 minute de exerciţii fizice obişnuite (întinderi, rotiri, fandări, genuflexiuni), în faţa ferestrei deschise, fac adevărate minuni. Vom ajunge astfel sa evităm înfofolirea excesivă din timpul iernii care face mult mai grea adaptarea organismului de la căldura apartamentului la frigul de afară.
75% dintre persoanele afectate de depresie, odată cu venirea toamnei, sunt femei şi nici copiilor nu le este străină, cercetatorii stabilind că un procent de 3-5% dintre aceştia suferă de depresie sezonieră, începând de la vârsta de 10 ani.
Adelaida Trăistaru
|